Impozitul forfetar si efectele acestuia

Impozitul forfetar presupune o sumă fixă cerută unei firme de către stat, fără a se ține cont de bilanțul acesteia, de obținerea unui profit sau de declararea pierderii. Astfel, orice firma care este înregistrată și desfășoară activitate trebuie sa plătească periodic o sumă fixă statului. Acest tip de impozit are rolul unei taxe regresive, reprezentând o sumă importantă atunci când firma înregistrează pierdere și devenind nesemnificativă odată cu creșterea mărimii profitului.

Anul trecut, ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, declara conform Mediafax faptul că impozitul minim, introdus în primăvara anului 2009, dispare la 1 octombrie 2010, nu se înlocuiește cu nimic până la finele anului, dar din ianuarie 2011 ar trebui introdus impozitul forfetar, ca măsură compensatorie. Impozitul minim era cuprins între 2.200 de lei pe an (500 de euro) și 43.000 de lei (10.000 de euro), iar scopul introducerii sale în luna mai 2009 a fost de a aduce mai mulți bani la buget din impozitarea firmelor. De la data eliminării impozitului minim a urmat aplicarea impozitului pe profit, cu o cotă de 16%, decizie prevăzută într-o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Potrivit unui proiect al Ministerului de Finanțe, la începutul anului 2011 impozitul forfetar, care trebuia să înlocuiască impozitul minim, urma să fie aplicat firmelor care activează în 26 de domenii reprezentând zona economică cel mai grav afectată de fenomenul evaziunii fiscale, printre care turismul, panificația, restaurantele, spălătoriile auto, centrele de fitness, pompele funebre. Aceste decizii precum și măsurile propuse pentru anul 2011 au rezultat în urma consultărilor cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

Cu toate acestea, Guvernul a renunțat la introducerea impozitului forfetar începând cu ianuarie 2011, însă nu din bunăvoința statului. Un astfel de impozit este complicat, greu de stabilit și de administrat, iar costurile sale sunt mai mari decât efectele, conform declarației președintelui Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

Conform noului Ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, s-a ajuns în urma discuțiilor cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, la concluzia că eliminarea impozitului minim nu necesită măsuri compensatorii și că este nevoie de un sistem simplificat pentru IMM-uri.

Până la sfârșitul anului 2009, microîntreprinderile, reprezentând societăți cu până la 9 angajați și venituri anuale de cel mult 100.000 de euro, beneficiau de un regim special de impozitare putând opta între plata impozitului de profit (16%) și plata impozitului pe venit (3%). Pentru optimizarea sistemului fiscal și pentru o mai bună colectare a veniturilor există varianta reintroducerii impozitului de 3% pe venitul microîntreprinderilor, ce va fi analizată împreună cu FMI și Comisia Europeană.

Pentru a nu intampina problem cu firma dumneavoastra va recomand sa vizitati site-ul http://www.expertcontabilbucuresti.ro. Acolo veti gasi mai multe articole si subiecte legate de domeniul contabilitatii.